VIITOARELE ALEGERI PARLAMENTARE, INTRE TRANZITIE SI REFORMA

Modificarea si completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei
Deputatilor si Senatului este un subiect de meditatie pentru mai toata
lumea, patru initiative legislative pe aceasta tema fiind depuse la Camera
Deputatilor in mai putin de doi ani.
        In ordine cronologica, prima incercare apartine unui numar de 5 deputati si
5 senatori, membri ai Grupului parlamentar al PDSR. Propunerea legislativa
de modificare si completare a Legii nr.68/1992 si-a inceput cariera in
Parlament la 10 martie 1998, nu cu mult timp in urma fiind discutata si
adoptata in Camera, in urma unui vot nominal. Noutatile cele mai importante
aduse de aceasta sunt marirea pragului electoral pentru reprezentarea
parlamentara de la 3 la 5% in cazul partidelor, in cazul aliantelor
politice, la pragul de 5%, prevazut pentru partide, urmand sa se adauge cate
3% pentru fiecare membru al aliantei, incepand cu al doilea partid, precum
si reducerea duratei campaniei electorale pentru  alegerile parlamentare de
la 60, la 45 de zile.
Trebuie sa remarcam faptul ca cel mai radical punct al proiectului propus de
PDSR, care prevedea nu numai majorarea pragului electoral de la 3 la 5%, ci
si ca in cazul aliantelor politice, la acest procent se va adauga 5% pentru
fiecare membru al aliantei, incepand cu al doilea partid, nu a reusit sa
treaca de votul deputatilor.
Nici propunerea de a se introduce un nou alineat, 10, in cuprinsul art.66,
nu a avut ecou in randul deputatilor, datorita textului sau menit sa
inlature o mult prea obisnuita stare de fapt.  Conform acestui alineat, ar
fi trebuit ca: "Deputatul sau senatorul care, din proprie initiativa, pe
parcursul unei legislaturi paraseste grupul parlamentar al partidului sau
aliantei politice pe listele carora a fost ales pierde calitatea de deputat,
respectiv senator…"
Sa mai notam si ca propunerea legislativa a PDSR sustine ca este oportuna
mentinerea in continuare a  scrutinului electoral de lista blocata, precum
si repartizarea si atribuirea mandatelor de senator si deputat in doua
etape: la nivelul fiecarei circumscriptii electorale si la nivel de tara.
Din acest punct de vedere, acest proiect este cel mai conservator dintre
toate celelalte depuse si aproape ca nici nu-i de mirare ca a fost cel ales
pentru a intra in discutia Camerei Deputatilor.
Cea mai novatoare este initiativa legislativa depusa la 22 decembrie 1998 si
avand-o ca autoare pe Daniela Popa, deputat independent, prin demisia din
PDSR. Avand ca scop declarat transformarea luptei politice in competitie
politica, a carei miza nu va fi doar obtinerea guvernarii, ci chiar
guvernarea insasi, proiectul de lege isi propune schimbarea modalitatii de
alegere a senatorilor si deputatilor. Astfel, pentru alegerea membrilor
Senatului si a unei parti a membrilor Camerei Deputatilor se propune sa se
organizeze scrutin uninominal majoritar relativ, urmand ca pentru alegerea
celorlalti deputati sa se organizeze scrutin de lista.
Organizarea scrutinului uninominal in cazul ambelor Camere ar presupune o
impartire administrativa a circumscriptiilor plurinominale in circumscriptii
uninominale, in doua etape: o data conform numarului de deputati si o data
conform numarului de senatori. Aceasta organizare nu se va dovedi insa una
prea lesnicioasa, avand in vedere faptul ca numarul de deputati din fiecare
judet nu este egal cu cel al senatorilor, mai mult, in unele judete cele
doua numere sunt unul par si altul impar. In cazul alegerii Camerei
Deputatilor, dupa alocarea mandatelor castigate in urma votului uninominal,
se aloca celelalte mandate potrivit rezultatelor alegerii prin scrutin de
lista.
Asocierea celor doua tipuri de scrutin este, in opinia deputatei Daniela
Popa, solutia cea mai adecvata, deoarece imbina interesul cetatenilor cu
interesul partidelor.
Desi reforma sistemului politic romanesc poate avea un inceput in reforma
sistemului electoral, totusi aceasta propunere legislativa privind
modificarea si completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei
Deputatilor si Senatului aduce prea multe lucruri noi pentru a putea fi
discutata in aceasta legislatura.
Aproape concomitent, si anume la inceputul lunii martie a acestui an, tot la
Camera Deputatilor au fost depuse alte doua initiative avand acelasi
subiect, una dintre ele apartinand Grupului parlamentar al PUNR, reprezentat
de presedintele acestuia, Ioan Gavra, iar cealalta avandu-I ca autori pe
Radu Ghidau si Octavian Bot, doi deputati PNTCD de Arad, respectiv Bihor.
Vom incepe cu propunerea legislativa apartinand celor doi deputati PNTCD,
care promoveaza unele solutii radicale in ceea ce priveste modificarea
sistemului electoral pe baza caruia se desfasoara alegerile Camerei
Deputatilor si Senatului.
Astfel, alegerea deputatilor se va face printr-un sistem mixt, aproximativ
doua treimi dintre ei urmand a fi alesi printr-un sistem uninominal
majoritar relativ, la nivelul circumscriptiilor uninominale, si o treime
prin scrutin de lista, la nivelul unor circumscriptii uninominale,
reprezentand judetele tarii si municipiul Bucuresti.
Senatorii, la randul lor, vor fi alesi printr-un sistem uninominal majoritar
relativ, o parte din mandate fiind atribuite la nivelul circumscriptiilor
uninominale candidatilor care obtin cel mai mare numar de voturi in
circumscriptiile respective, urmand ca repartizarea celorlalte sa se faca la
nivelul circumscriptiilor plurinominale, in favoarea candidatilor care obtin
cel mai mare numar de voturi, dintre cei care vor fi pierdut alegerile in
circumscriptiile uninominale.
        Atribuirea mandatelor la nivelul circumscriptiilor plurinominale, atat
pentru Camera Deputatilor, cat si pentru Senat, urmeaza sa se faca astfel
incat numarul de mandate detinute de un partid intr-o circumscriptie
plurinominala - mandate obtinute la nivelul circumscriptiilor uninominale si
mandate obtinute prin distribuirea care se face la nivelul circumscriptiilor
plurinominale, cumulate - sa fie proportional cu suportul electoral de care
se bucura partidul respectiv in acea circumscriptie. Diferenta dintre cele
doua Camere consta in faptul ca, in timp ce in cazul Camerei Deputatilor
suportul electoral al unui partid intr-o circumscriptie plurinominala este
dat de numarul de voturi obtinut de lista de candidati propusa pentru
respectiva circumscriptie, in cazul Senatului suportul electoral reprezinta
totalitatea voturilor obtinute de candidatii sai din toate circumscriptiile
uninominale care compun respectiva circumscriptie plurinominala.
        Acest proiect mai contine si o interesanta propunere legata de ziua
desfasurarii votarii, precum si de intervalul de timp in care alegatorii isi
pot exprima dreptul la vot. Astfel, se propune ca votarea sa aiba loc
sambata, si nu duminica, intre orele 7,00 - 19,00.
        De asemenea, se propune si modificarea reglementarii referitoare la
activitatea observatorilor romani, prin preluarea textului din Legea
alegerilor locale care reglementeaza aceasta activitate, eliminandu-se,
astfel, restrictiile nejustificate impuse acestor observatori. Prin aceasta
se are in vedere unificarea statului observatorilor interni in cazul
alegerilor parlamentare si locale.
Initiativa PUNR are in vedere o alternativa electorala compensatorie la
nivelul celor doua Camere ale Parlamentului. Astfel, alegerea Senatului se
va realiza pe baza scrutinului uninominal majoritar relativ si a scrutinului
partial de lista (Senatul reprezinta, numeric, doar o treime din Camera
Deputatilor). Pentru alegerea Camerei Deputatilor se va utiliza scrutinul
majoritar de lista si scrutinul uninominal partial. In acest fel, un numar
egal de senatori si deputati vor candida in circumscriptii uninominale -
circa 75% la Senat, respectiv 25% la Camera Deputatilor. Ceilalti senatori
si deputati - respectiv circa 25% la Senat si 75% la Camera Deputatilor -
vor fi alesi prin scrutin de lista.
PUNR-ul nu scapa nici ocazia infiintarii inca unei comisii. Este vorba de
Comisia interguvernamentala pentru alegeri, organ cu activitate permanenta,
subordonat primului-ministru. Conducerea activitatii acestei comisii ar
trebui sa fie asigurata, in comun, de catre ministrul justitiei si ministrul
de interne. Atributia esentiala a comisiei va fi coordonarea organismelor
implicate in pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor.
O alta propunere interesanta este cea care reglementeaza banala, de acum,
situatie in care un deputat sau senator paraseste, din proprie initiativa,
pe parcursul legislaturii, grupul parlamentar al partidului sau aliantei
politice pe listele carora a fost ales. In acest caz, se propune ca
incriminatul sa isi piarda calitatea de deputat, respectiv de senator si
urmeaza a fi inlocuit de primul supleant de pe lista de candidati ai
circumscriptiei, daca acesta si-a pastrat calitatea de membru al partidului
respectiv.
Chiar daca aceasta idee aparea si in propunerea facuta de PDSR, dezbatuta
deja in Camera Deputatilor, ea nu a trecut la vot, desi toate partidele se
confrunta cu aceasta problema. Sa nu uitam ca o consecinta a acestui fapt
este aparitia in randul partidelor parlamentare a unor formatiuni politice
care nici macar nu existau in momentul ultimelor alegeri, Alianta pentru
Romania si Partidul Noua Romanie fiind cele mai remarcabile exemple.
Prin initiativa PUNR se incearca si rezolvarea sensibilei chestiuni a
cartilor de alegator, prin introducerea obligativitatii ca pana la data de
31 martie 2000 Guvernul sa asigure inmanarea acestora cetatenilor cu drept
de vot din listele electorale ale localitatilor in care isi au domiciliul.
Toate cele patru propuneri de modificare si completare a Legii pentru
alegerea Camerei Deputatilor si Senatului contin elemente interesante si
demne de luat in seama. Din aceasta cauza, foarte util ar fi fost sa se
stranga toate aceste recomandari intr-o initiativa comuna, care sa fie
ulterior dezbatuta in cele doua Camere ale Parlamentului. Aceasta propunere,
de altfel discutata in Camera Deputatilor, nu a intrunit din pacate
necesarul de voturi pentru a fi adoptata.
        Dupa cum am mai aratat, doar propunerea initiata de PDSR a fost dezbatuta
si va deveni lege. Celelalte trei initiative legislative privind modificarea
si completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si
Senatului, chiar daca raman in continuare pe agenda de lucru a
Parlamentului, exista foarte putine sanse de a mai fi discutate vreodata,
deoarece momentul alegerilor nu e chiar asa de departe si putini politicieni
ar fi de acord cu modificari radicale ale sistemului de vot pe ultima suta
de metri.

(Cristina Tita, 28 iulie 1999, cmtitza@hotmail.com)

Autorul articolului este singurul raspunzator pentru continutul acestuia!